Alocuţiune la Clubul Commonwealth din Silicon Valley, California, 20 iulie 1998 

 

Mai intai, o viziune strategica

Inca din primele zile ale sangeroasei prabusiri a comunismului, in Romania a inceput o dezbatere aprinsa despre modul in care trebuie sa ne construim viitorul. In presa si pe strazi, in statiile de metrou si in piete, ziaristi, politicieni, oameni de cultura si cetateni obisnuiti discutau ore intregi despre drumul spre democratie si prosperitate. Vorbeau despre capitalismul clasic si despre noul tip de capitalism, despre restructurarea economiei noastre supradimensionate, despre un viitor bazat pe turism si agricultura. Dincolo de unele abordari naive, acestea au fost primele dezbateri publice nedirijate si neingradite.

Dupa 50 de ani, eram martorii unui proces de maturizare natural si inevitabil. Devenisem constienti ca reusita tarilor in tranzitie era legata de capacitatea lor de a avea o viziune clara asupra tipului de societate pe care si-o doreau, de capacitatea lor de a-si grabi despartirea de vechea societate si de a trece la zidirea celei noi.

Confruntate cu provocarile de fiecare zi, cu miile de probleme obisnuite, tarile in tranzitie au fost nevoite adeseori sa aplice doar programe de supravietuire, de gestionare a dificultatilor, a tensiunilor sociale. Interesele electorale au contribuit si ele la abandonarea perspectivei in favoarea imediatului.

Pentru noile democratii din Europa Centrala si de Est, o politica de succes presupune respectarea stricta a calendarului de optiuni si masuri imperios necesare. Optiunea priveste, cum spuneam, tipul de societate pe care dorim sa o construim. Numai pe baza unei asemenea viziuni se poate elabora o strategie si, apoi, un program de reforma. In fine, pe baza acestui program se poate elabora un buget care sa raspunda cerintelor de reforma. Drumul deschis nu este insa atat de simplu. Exista si apar mereu alte constrangeri si alte dificultati.

 

Salt peste etape spre o societate informationala

Pornind de la o economie centralizata si o administratie profund birocratica, Romania opteaza pentru un salt peste etape spre o societate informationala. Nu ne putem permite sa urmam calea clasica aleasa de Statele Unite si Europa de Vest cu mult timp inainte si in conditii total diferite. Daca infaptuim reforma in ideea edificarii unei societati clasice, industriale, atunci decalajul dintre noi si tarile dezvoltate va creste continuu, iar posibilitatile noastre de cooperare efectiva cu aceste tari vor scadea din an in an. Nu vom putea folosi acelasi limbaj, nu vom putea folosi aceleasi mijloace. A stabili un alt tel decat societatea informationala ar insemna sa stam pe loc si chiar in regres fata de tarile cu care am pornit impreuna la drum in 1989.

Am dorit sa abordez aceste probleme aici, deoarece reusita programelor a situat Statele Unite in topul societatii informationale, atat prin laboratoarele de cercetare, cat si prin viata cotidiana a oamenilor. Computerul de astazi a fost creat prin performantele succesive ale multor inventatori din lume, dar tehnologia informationala, cu aplicare directa in cercetare si industrie ori in cotidian, este o creatie americana.

Nu este suficient sa afirmi ca doresti sa construiesti o societate informationala, trebuie sa fii capabil sa o faci. Astazi, cand Romania isi poate propune un asemenea tel, ea are deja o baza, formata din zeci de mii de tineri a caror vocatie si aptitudini in domeniul informaticii, matematicii si electronicii au fost dobandite in scoala si dovedite in practica, in tara si in strainatate. In ultimii cinci ani, toti participantii romani la Olimpiada Internationala de Tehnologie Informationala au obtinut medalii de aur sau argint. Anul trecut, in Argentina, la Olimpiada de matematica, sase tineri romani pregatiti in licee romanesti au obtinut doua medalii de aur, trei de argint si una de bronz. Peste zece mii de tineri romani sunt acum in Statele Unite la cursuri doctorale, indeosebi in domeniile mentionate. In marile universitati americane sunt si multi profesori romani care predau matematica si informatica. Cu cateva saptamani in urma, la New York, in cadrul unei declaratii pentru presa, directorul executiv al unei companii cunoscute  mentiona ca a infiintat un atelier pluridisciplinar in care lucreaza 260 de specialisti romani in electronica si tehnologia informationala. Succesul acestui tip de atelier a determinat compania sa extinda proiectul, astfel incat pana la finele anului vor fi 400 de angajati. Romania are asadar baza umana necesara pentru o dezvoltare informationala.

Societatile in tranzitie sunt sarace, nu au inca o clasa de mijloc dezvoltata care sa stabilizeze economia si structura sociala. Totusi, trebuie sa avansam spre o societate informationala dupa modelul tarilor democratice dezvoltate. Sau sa acceptam riscul major al revenirii la un trecut national-comunist.

 

Bariere si prejudecati

Europa Centrala si de Est are nevoie de o dezvoltare durabila, cu alte cuvinte, nu se poate rezuma la o simpla crestere economica. Dezvoltarea durabila trebuie precedata de o optiune clara pentru toleranta, dialog, constructie, participare civica. Un tanar dotat cu computer si legatura pe Internet este mai putin expus fanatismului etnic si religios. Informatia prin computer, participarea la aventura cunoasterii, la retelele de comunicatie mondiale tot mai complexe si spectaculoase pot darama bariere si prejudecati.

Romania a facut cativa pasi inainte spre societatea informationala, dar trebuie sa fie pregatita si pentru cateva salturi. La o populatie de aproximativ 23 de milioane, exista 4 milioane de familii conectate la televiziunea prin cablu. Este cel mai mare procent din Europa Centrala si de Est, iar sistemul de cablu este folosit si pentru transmiterea de date. Rata inmultirii serverelor de Internet in Romania este de aproape sase ori mai mare decat media mondiala. Aceasta este, desigur, expresia directa a dorintei de a recupera o serioasa ramanere in urma.

Anul acesta, operatorul telefonic ROMTELECOM va intra in procesul de privatizare. Nu demult, a fost lansat un proiect de construire a unei retele informatice nationale bazata pe fibra optica. Exista, de asemenea, o serie de proiecte pentru dezvoltarea sistemului de telefonie rurala prin utilizarea transmisiei prin satelit. La inceputul anului a fost pus in aplicare programul de reducere gradata a a taxelor vamale pentru importul de computere si accesorii. O masura utila, chiar daca ritmul acestor reduceri este, cred, inca prea lent. Trebuie reduse in continuare taxele companiilor care produc soft sau care adapteaza produse soft realizate in strainatate, precum si impozitul pe veniturile celor care lucreaza in acest domeniu de varf. In acelasi timp, legile existente in domeniul protectiei dreptului de autor, accesului individual la informatie si copy-right-ului trebuie puse in aplicare fara intarziere.

 

Compatibilitate si interactiune

Integrarea Romaniei in NATO sau in Uniunea Europeana impune compatibilitate si interactiune in ambele sensuri. Trebuie, asadar, sa avem un sistem informational echivalent si compatibil. Dorim sa dispunem rapid de noi tehnologii informationale destinate publicului, dar si sectorului bancar si financiar. Pentru a concretiza aceste teluri, contam pe cooperarea cu parteneri din Statele Unite. Cei doi operatori din telefonia digitala, intre care Mobifon–Connex, au avut un succes spectaculos anul trecut, devenind companiile cu cel mai mare buget pentru publicitate si sponsorizari din tara.

Romania se afla intr-o etapa decisiva pentru dezvoltarea si integrarea sa in structurile euroatlantice. Tehnologia informationala poate accelera integrarea. Cea mai importanta actiune, stabilirea clara a prioritatilor, a fost incheiata. Stim ce avem de facut. Cunoastem si ce erori s-au facut. Ele ne obliga sa continuam aplicarea structurata a acestei strategii, astfel incat la inceputul mileniului III Romania sa cunoasca o explozie informationala convingatoare si decisiva pentru viitorul prosper pe care statul roman il datoreaza poporului sau.