Alocuţiune la Conferinţa europeană a şefilor de stat şi de guvern din ţările membre şi ţările asociate la Uniunea Europeană cu tema Prevenirea şi Combaterea Crimei Organizate, o sfidare pentru Europa Mileniului III, Londra, 12 martie 1998 

 

Contribuţia ţărilor de la frontiera orientală a Uniunii

Īntr-o viitoare Uniune Europeană lărgită, poziţia geografică a ţărilor situate la frontiera orientală a acesteia, printre care şi Romānia, reclamă din partea acestora o contribuţie specifică şi o vigilenţă cu totul specială īn contextul procesului de constituire a unui spaţiu juridic de securitate publică şi de combatere a crimei organizate. Fiecare dintre aceste ţări prezintă aspecte particulare, dar toate trebuie să facă faţă şi unor probleme comune, care derivă din istoria lor de foste state comuniste, aflate acum īn tranziţie spre o democraţie consolidată şi o economie de piaţă liberă.

Decisă să-şi asume responsabilităţile ce īi revin īn acest spaţiu comun, Romānia este pregătită să negocieze cu Uniunea Europeană un pact de pre-aderare privind cooperarea īmpotriva crimei organizate, după cum este gata să semneze instrumentele juridice europene care privesc lupta īmpotriva crimei organizate şi să-şi completeze legislaţia īn concordanţă cu normele internaţionale. Propunerea ţării mele de a găzdui la Bucureşti un Centru al Iniţiativei de Cooperare īn Europa de Sud-Est (SEECI), pentru asigurarea unei cooperări regionale īmpotriva crimei organizate este doar unul din faptele care dovedesc că noi, romānii, nu privim această luptă numai dintr-o perspectivă legislativă. Suntem dispuşi să ne angajăm īn acţiuni comune ale instituţiilor publice din regiune īnsărcinate să vegheze la prevenirea şi combaterea infracţionalităţii.

 

Coordonare īn acţiuni pe plan intern

Acţiunile serviciilor şi instituţiilor romāneşti competente īn prevenirea şi combaterea crimei organizate sunt coordonate īncepānd din ianuarie 1997 de un Consiliu Naţional de Acţiune Īmpotriva Corupţiei şi Crimei Organizate. Acesta nu se substituie şi nici nu-şi subordonează autorităţile cu atribuţii şi competenţe legale īn domeniu. El funcţionează ca un cadru de informare reciprocă, īn scopul creşterii coerenţei şi celerităţii măsurilor pe care fiecare instituţie īn parte le ia potrivit legii. Impulsul pe care această instanţă, deopotrivă politică şi morală, l-a dat activităţii instituţiilor menite să aplice legea s-a concretizat īntr-un singur an īn descoperirea a peste 400 de cazuri de trafic ilicit de stupefiante, īn confiscarea a peste 20 de tone de droguri, īn identificarea a 1500 de cazuri de plasare de valută falsă, īn oprirea la frontieră a 43 de grupuri de imigranţi ilegali din Orient, īn desfiinţarea a 46 de reţele de prostituţie, īn interceptarea a 53 de grupuri de traficanţi de materiale radioactive, īn instrumentarea a aproape 23000 de infracţiuni privitoare la evaziune fiscală şi īncălcarea legislaţiei financiare şi comerciale. Toate aceste statistici vorbesc, īn fond, atāt despre determinarea şi randamentul cu care serviciile specializate operează īn teritoriu şi la graniţe, cāt şi despre voinţa politică fermă şi explicit formulată a autorităţilor romāne.

 

Cooperare īn plan internaţional

Oricāt de semnificative ar fi rezultatele la care a ajuns fiecare ţară īn parte, lupta īmpotriva crimei organizate nu poate fi astăzi decāt comună. Ceea ce īnseamnă că suntem obligaţi să dezvoltăm īn continuare programele noastre de cooperare şi să acţionăm īntr-un spirit de solidaritate şi de responsabilitate. Criminalitatea organizată nu loveşte niciodată īntr-un singur loc. Fiecare dintre noi nu este decāt o santinelă pe un front care traversează practic īntreaga Europă.

Īn īncheiere aş dori să dau un singur asemenea exemplu de solidaritate şi de responsabilitate la care aşteptăm o reacţie tot atāt de solidară şi responsabilă. Prin acţiunile lor concertate, Romānia şi Bulgaria constituie īn acest moment un filtru eficient īn calea traficului ilegal de persoane spre Europa Occidentală. Acţiunile ferme īntreprinse de cele două ţări la frontierele lor au redus īn mod considerabil fluxul de imigranţi ilegali īn centrul şi Apusul Europei.

Modul cel mai concret prin care Uniunea Europeană poate recunoaşte intensificarea fără precedent a eforturilor noastre din acest domeniu este reconsiderarea statutului cetăţenilor noştri care călătoresc legal īn ţările Uniunii. Cer, aşadar, revizuirea regimului restrictiv al vizelor care īmpiedică adesea cetăţenii romāni să-şi exercite un drept de liberă circulaţie, recunoscut şi afirmat de doctrina fondatoare a Europei unite.