Alocuţiune la īntālnirea cu oamenii de afaceri din Irlanda, Dublin, 14 decembrie 1996 

 

Substanţa politicii

Pentru oamenii de afaceri, timpul īnseamnă bani şi nu trebuie să-l irosim. Sunt aici pentru a prezenta, īn numele ţării mele, ceea ce cred că poate interesa acum pe cei care doresc să investească īn Romānia, pentru ca īmpreună, dumneavoastră realizānd profit şi noi realizānd profit, să putem coopera eficient. Ieri am avut o īntālnire emoţionantă cu oamenii de cultură din Irlanda, astăzi, la prānz, voi participa la o importantă īntālnire politică, iar acum mă aflu īn faţa unor oameni de afaceri. Poate o bună organizare, poate hazardul le-a aşezat īn această ordine. Politica nu are nici o substanţă dacă nu se bazează pe cultură şi pe economie. Iar dacă politica nu foloseşte economiei, dacă nu foloseşte culturii şi, īn cele din urmă, omului, ea nu are nici scop.

Īn Romānia, copiii īnvaţă la şcoală că au o ţară bogată şi frumoasă. Profesorii o spun cu convingerea adevărului, pentru că aceasta este o realitate pe care ne-a dăruit-o Dumnezeu. Īnsă, cānd ajung mai mari, ei descoperă că o ţară bogată nu are neapărat şi oameni bogaţi.

Romānia a parcurs aproape o jumătate de secol de comunism, una dintre cele mai dure forme de comunism pe care le-a cunoscut omenirea, după care a străbătut o tranziţie de şapte ani spre democraţie şi spre economia de piaţă, poate cea mai lungă tranziţie dintre ţările foste comuniste din Europa Centrală şi de Est. Ŗi chiar dacă regimului comunist i-a fost greu să transforme o ţară bogată īntr-o ţară săracă şi a avut nevoie de mult timp pentru aceasta, au rămas urme adānci şi probleme grave cu care trebuie să ne luptăm şi acum.

 

Transformarea dezavantajului īn avantaj

Īn ultimii şapte ani, Romānia a semănat de multe ori cu o maşină care semnalizează şi la stīnga şi la dreapta, īnaintānd şovăielnic şi īncet. Ŗi a constatat că, īn timpul perioadei comuniste, toată forţa maşinii se consumase mai mult pentru claxon decāt pentru motor. Sarcina noastră acum este să transferăm energie īn motor şi, după ce semnalizăm la dreapta, chiar să o luăm īn această direcţie. Inteligenţa politicienilor va trebui să acţioneze īn aşa fel īncāt să transformăm dezavantajele īn avantaje. Cei de pe urmă pot deveni cei dintāi, dacă ştiu să īnveţe din greşelile lor şi ale altora.

Oamenii de afaceri nu aşteaptă de la mine un discurs despre istoria Romāniei, despre filozofie sau despre politică. De aceea, īn prefaţarea dialogului cu potenţialii investitori īncerc să prezint pe scurt ce are Romānia bun, ce nu are īncă bun şi ce putem face pentru o bună desfăşurare a relaţiilor noastre.

Romānia are resurse naturale, e vorba, īn primul rānd, de resursele subsolului. Fără a dispune de zăcăminte uriaşe, ţara are rezerve īn aproape toate domeniile. Resursele solului sunt deosebite. Īn Romānia există poate unul din cele mai bune soluri din lume, ceea ce asigură baza unei agriculturi care poate avea rezultate excepţionale. Dar tezaurul cel mai important, īntr-un moment īn care ne pregătim pentru mileniul III, sunt resursele umane.

Excelenţa resurselor umane este o realitate deja verificată. Romānii au reuşit să se impună īn mari universităţi occidentale şi ca profesori, şi ca doctoranzi, şi ca studenţi. Ce nu are Romānia este un sistem de management corespunzător atāt la nivel central, cāt şi la nivelele de bază. Nu are o infrastructură modernă şi nici o descentralizare corespunzătoare, care să permită descătuşarea iniţiativei şi creativităţii oamenilor. Aici trebuie să concentrăm eforturile noastre. Ŗi aceasta este marea provocare care stă īn faţa Guvernului, instalat acum două zile.

 

Jumătatea plină şi jumătatea goală

Uneori īntārzierea poate să fie o şansă. Acum patru ani, am candidat pentru alegerile prezidenţiale, īn fruntea aceleiaşi formaţiuni care īn acest an a cāştigat alegerile. S-ar fi putut cāştiga şi acum patru ani, dar, analizānd cu seriozitate situaţia din 1992, putem spune că atunci nu eram pregătiţi la fel de bine ca acum. Īntre timp am reuşit să organizăm noi structuri şi o clasă politică nouă şi, cum spuneam, am īnvăţat din experienţa noastră şi a altora. Īn analiza ultimilor şapte ani de la īnlăturarea dictaturii comuniste, trebuie să vedem şi jumătatea plină şi jumătatea goală a paharului.

Īn aceşti ani, Romānia a adoptat o constituţie modernă, chiar dacă ea nu a fost īntotdeauna respectată; o legislaţie de tip occidental, chiar dacă nu īntotdeauna aplicată; a construit instituţii democratice comparabile cu cele ale democraţiilor avansate, chiar dacă ele nu au funcţionat īntotdeauna cum trebuie; s-au creat şi bazele unei economii de piaţă, burse de mărfuri şi burse de valori, chiar dacă ele uneori au fost mai mult clădiri şi staff-uri decāt instituţii īn care s-a desfăşurat o reală activitate comercială. S-a realizat şi o reformă economică, chiar dacă de multe ori ea a semănat mai mult cu o reformă lingvistică īn care s-au schimbat numele īntreprinderilor, dar nu şi organizarea lor.

Toate aceste nuclee există şi este mai uşor să le faci să funcţio-neze, decāt să o iei de la īnceput. Aşa că va trebui să folosim tot ceea ce s-a realizat bun şi, cu o voinţă politică fermă, īntr-un timp scurt, să dăm un conţinut clar deciziei politice de a face reforma acţionānd īn consecinţă.

 

Un preţ ce trebuie plătit

Programul de guvernare al noii puteri este constituit din două segmente: un Program de urgenţă, de cinci luni, şi un Program de reforme structurale, de patru ani. Īn Programul de urgenţă sunt prevăzute: analiza clară a realităţilor şi a gestiunii guvernelor din ultimii şapte ani; realizarea unor măsuri sociale īn sprijinul păturilor celor mai defavorizate; aprobarea unui pachet legislativ care să trezească īncrederea oamenilor de afaceri (mai ales a investitorilor străini); realizarea unui pact social cu sindicatele şi societatea civilă pentru ca preţul reformei structurale să fie acceptat.

Programul de urgenţă va pregăti reforma structurală care va īncepe peste cinci luni şi va fi dură. Ea va determina şi creşterea somajului, şi creşterea preţurilor, dar este un sacrificiu pe care trebuie să ni-l asumăm. Romānii sunt pregătiţi să plătească acest preţ dacă există un sens al reformei iar faptul acesta este poate cel mai mare cāştig al procesului de schimbare a  mentalităţii pe care l-am parcurs.

Vorbeam despre resursele importante pe care le are Romānia. La acestea se adaugă extrem de favorabila poziţie geopolitică. Romānia se află la intersecţia unor drumuri istorice milenare. Centrul geografic al Europei se află chiar īn Romānia, dar el trebuie transformat dintr-un centru geografic īntr-un centru politic şi economic. Romānia are o deschidere la Marea Neagră, care o leagă nu numai cu Oceanul Mondial, dar şi cu o zonă care devine extrem de promiţătoare, cea a republicilor din Sudul fostei URSS şi, de asemenea, cu Orientul. Prin noul canal care leagă Dunărea cu Rhinul, Romānia, pe al cărei teritoriu sunt gurile Dunării, a devenit capătul de plecare al unui drum al apelor care leagă Marea Neagră de Marea Nordului, traversānd toată Europa.

 

Valorificarea poziţiei geo-politice

Vom īncepe cu dezvoltarea infrastructurii prin concesiuni, pentru a valorifica poziţia favorabilă īn care ne aflăm. Vom pune īn operă un program de autostrăzi şi modernizări rutiere, de modernizare a căilor ferate, a aeroporturilor, a porturilor şi telecomunicaţiilor. Recent, s-a īncheiat licitaţia de aproape două miliarde de dolari pentru sistemul GSM, care va deveni funcţional īn foarte scurt timp şi care va sta la baza unui sistem de telecomunicaţii moderne.

Ceea ce ne lipseşte este capitalul financiar. Īn momentul de faţă, īn urma schimbărilor politice, Romānia a dobāndit un mare capital de simpatie. Sarcina noii administraţii este să transforme rapid acest capital de simpatie īntr-un capital de credibilitate, iar capitalul de credibilitate īntr-un capital financiar.

 

Descentralizarea administraţiei şi īncurajarea investiţiilor

Printre primele legi care vor fi adoptate vor fi legea bugetelor locale şi legea patrimoniului, al căror scop este să asigure instrumentele financiare necesare descentralizării administraţiei locale, să spargă birocraţia centralizată a vechiului regim şi să permită contactul investitorilor direct cu zonele de interes. Pentru īncurajarea investiţiilor străine, vom introduce un amendament, prin care se va acorda drept de cumpărare a terenului pentru construcţiile pe care investitorii străini, īnregistraţi ca persoane juridice īn Romānia, le vor ridica pe teritoriul nostru. Īn acelaşi timp, aşa cum ne-am angajat īn campania electorală, vom lua măsuri dure īmpotriva corupţiei.

Există, īn fine, şi alte numeroase proiecte legislative capabile să transforme capitalul de simpatie, de care ne bucurăm, īntr-un real capital de credibilitate, de care avem nevoie pentru atingerea scopului pe care ni l-am propus: combaterea sărăciei locuitorilor unei ţări bogate īn a cărei prosperitate noi credem fără nici o ezitare.