Dragi concetăţeni,

 

Mă adresez azi dumneavoastră, īntr-un ceas de cumpănă pentru noi toţi. Īn ianuarie 2012, cānd au īnceput marile manifestaţii populare spontane al căror singur numitor comun era demisia preşedintelui Romāniei, m-am hotărāt să nu mai fac nicio declaraţie publică deoarece nu mi s-a părut corect din poziţia mea să mă implic īn vreun fel īntr-o acţiune care-l viza pe preşedintele statului.

Am păstrat această poziţie chiar şi atunci cānd, īn pofida unei logici elementare, proceduri parlamentare validate de Curtea Constituţională şi supuse votului popular au fost calificate drept lovitură de stat. Īn momentul īn care īnsă Raportul Comisiei Europene privind progresele īnregistrate de Romānia īn cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a impus Romāniei, īn mod abuziv, condiţii politice care nu se aplică şi altor state membre şi pe care Comisia nu ar fi īndrăznit să le propună altui stat al Uniunii Europene, m-am simţit obligat să-i scriu preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Durćo Barroso, pentru a-i semnala atingerile aduse suveranităţii şi demnităţii Romāniei. Īn circumstanţele īn care preşedintele interimar şi primul ministru au fost nevoiţi să accepte aceste condiţii pentru a contracara o violentă campanie mediatică de denigrare a Romāniei şi efectele acesteia pe plan economico-financiar, am considerat de datoria mea să-mi folosesc audienţa de care mă bucur pe plan internaţional pentru a apăra nu numai interesele pe termen lung ale Romāniei dar şi valorile juridice şi morale europene, īncălcate chiar de către dirigenţii UE care ar fi trebuit să le apere.  

Nu poţi fi respectat dacă nu te respecţi tu īnsuţi. Iată de ce cred că īn 29 iulie suntem chemaţi să dovedim că acţionăm pe deplin conştienţi īn spiritul democraţiei şi īn litera legii, hotărāndu-ne prin vot propriul nostru viitor. Īn cei 22 de ani de post-comunism, Romānia europeană nu s-a clădit pe actele şi voinţa unuia singur, fie el şi preşedinte. Ea s-a clădit pe votul a milioane de ceteţeni, conştienţi de forţa şi de datoria lor, de votul milioanelor de cetăţeni care au susţinut prin voinţa lor, nu o dată urmată de sacrificii, reformele necesare pentru progres, pentru integrarea politică, economică, culturală a Romāniei īn Europa democratică. Votul fiecăruia dintre noi este un drept constituţional, dar este şi o datorie morală faţă de cei care au murit īn temniţele comuniste, faţă de cei care au luptat şi au murit īn decembrie 1989 pentru alegeri libere, pentru cei care au plătit timp de două decenii şi cu osebire īn timpul mandatului meu costurile sociale ale democraţiei. Neprezentarea la vot poate fi şi ea interpretată de unii ca un drept, dar unul care īncalcă dreptul altora de a decide īn mod liber şi care ne arată cāt de departe suntem, după 22 de ani de la căderea comunismului, de īnţelegerea sensului libertăţii īntr-un stat de drept.

Vă chem să dovedim īmpreună, votānd liber pe 29 iulie,  că nu avem nevoie de lecţia nimănui pentru a şti ce īnseamnă democraţia, respectul statului de drept şi al legilor. Vă chem să dovedim pe 29 iulie, votānd liber, că  suntem o  comunitate civică matură, conştientă de drepturile sale, dar şi de īndatoririle care decurg din calitatea noastră comună de cetăţeni ai Romāniei şi ai Uniunii Europene.  

 

Pe 29 iulie să dovedim prin votul nostru că naţiunea romānă are onoare şi caracter.

 

Emil Constantinescu